Aspecte legate de sănătate şi alimentaţie în mediul rural

     Rata îmbolnăvirilor era mai scăzută, probleme precum alergiile şi cancerul fiind mai rar întâlnite. Cancerul era denumit în popor, rac. Moartea infantilă era destul de ridicată, mulţi copii murind sub vârsta de un an de zile. Cauzele erau lipsa serviciilor medicale şi uneori neglijenţa şi inconştienţa părinţilor. Copii ce depăşeau vârsta critică de un an de zile deveneau imuni şi în general atingeau vârste frumoase. Desigur, nu toată lumea atingea o asemenea vârstă respectabilă. Erau sesizate cazuri de deces la o vârstă destul de fragedă sau în floarea tinereţii, cauzate de amigdalite, pneumonii sau boli precum varicela sau scarlatina. Acest fapt era cauzat de lipsa de medicaţie existentă pe atunci. De cele mai multe ori se apela la tratamentele strămoşeşti care nu întotdeauna erau eficiente, în unele cazuri puteau fi chiar periculoase, dacă nu fatale. Foarte importantă erau rezistenţa organismului şi bagajul genetic deţinut. Apoi, mai târziu, bărbaţi şi femei în anii 40-50 sufereau atacuri de cord şi vasculare, cel mai probabil cauzate de lipsa prevenţiei medicale şi a unor obiceiuri alimentare necorespunzătoare.
    Unele sate şi comune s-au confruntat şi cu probleme de consangvinitate ce pot duce la serioase malformaţii congenitale de tip cardiac, osos. Astfel de probleme s-au întâlnit în comuna Sintea-Mare unde descoperim un număr ridicat de probleme cardiace şi în comuna Sânmartin unde problemele osoase, precum deformaţii congenitale ale coloanei vertebrale abundă. Aceste probleme de consangvinitate se întâlnesc doar în localităţile închise unde s-au produs căsătorii între persoane cu grad de rudenie pentru a evita pierderea averii sau amestecarea naţionalităţilor. O altă zonă din judeţul Arad cu probleme medicale caracteristice ar fi zona Rănuşa unde un număr mare de persoane suferă de guşă cauzată de consumul de apă încărcată radioactiv datorită minereurilor de uraniu din apropiere.
    Alimentaţia era una monovalentă, bogată în grăsimi saturate şi carbohidraţi. Lipsind bogatele sfaturi nutriţionale cu care suntem asaltaţi astăzi, nu exista noţiunea de diversitate în alimentaţie, număr de calorii, nivel de colesterol şi alte cele. Scheletul alimentar erau unul simplu, fragil, fiind bazat pe alimente precum: pâinea albă de casă, cartoful, porumbul şi produse animale(cârnaţul, slănina, şunca). Cantitatea era moderată, iar numărul meselor pe zi era de două, dimineaţa şi seara.
    Câţiva factori cheie în secretul longevităţii au fost mişcarea depusă cu diversele munci ale câmpului şi cele gospodăreşti, lipsa conservanţiilor şi a aditivilor, ce astăzi sunt o puternică cauză a cancerului, şi bineînţeles un aer mai curat şi nepoluat. Totuşi, poate printre cele mai importante lucruri în păstrarea longevităţii, excluzând cele enumerate mai sus, ar fi starea de spirit şi construcţia psihică a omului de la ţară, un om cu speranţă, răbdător, cu simţ al umorului şi credinţă în Dumnezeu.